NASA anunta descoperirea unui nou Pamant: Kepler 452b

O echipă de astronomi a anunţat joi descoperirea, prin intermediul telescopului orbital Kepler, aparţinând NASA, a unei exoplanete foarte asemănătoare Pământului, Kepler 452b, probabil cea mai asemănătoare dintre toate exoplanetele descoperite până în prezent, informează Reuters, AFP şi Xinhua.

Această planetă, cu 60% mai mare decât Terra, este telurică şi se află la distanţa de 1.400 de ani lumină în constelaţia Cygnus (Lebăda).

Această descoperire face parte din noul catalog al descoperirilor făcute de telescopul Kepler, care cuprinde 500 de noi posibile exoplanete a căror existenţă trebuie confirmată de specialişti. Aceste 500 de posibile noi descoperiri se adaugă celor 4.175 de posibile exoplanete descoperite până în prezent de celebrul telescop orbital.

Noul catalog include şi 12 planete mai mici decât Pământul şi cu orbitele în aşa-numita zonă de aur a stelei mamă, distanţa la care apa să poată exista în stare lichidă la suprafaţa planetei.

Prima planetă a cărei existenţă a fost confirmată, din cele 500 de planete candidate, este Kepler 452b, iar astfel numărul exoplanetelor confirmate a ajuns la 1.030. Această planetă se află pe orbita unei stele foarte asemănătoare Soarelui, cu doar 4% mai masivă şi cu 10% mai strălucitoare decât acesta. Conform calculelor astronomilor, această stea este şi cu 1,5 miliarde de ani mai "bătrână" decât Soarele. În plus, distanţa orbitală a planetei Kepler 452b este egală cu cea a Pământului faţă de Soare şi astfel, la suprafaţa sa, poate exista apă în stare lichidă, principalul "ingredient" al vieţii.


"Dacă Kepler 452b este într-adevăr o planetă telurică, poziţia sa faţă de steaua în jurul căreia orbitează ne poate indica faptul că se află într-o perioadă de încălzire puternică din istoria climei sale", conform lui Doug Caldwell, unul dintre astronomii care analizează datele transmise de telescopul Kepler. "Creşterea energiei degajate de o stea care îmbătrâneşte poate provoca evaporarea oceanelor de pe o astfel de planetă", a adăugat el, precizând că aceasta va fi şi soarta Pământului peste aproximativ 1 miliard de ani, când Soarele va fi mai bătrân şi mai strălucitor.



Misiunea Kepler a costat 600 de milioane de dolari şi a fost lansată în 2009. Până în prezent a urmărit peste 150.000 de stele în căutarea eventualelor planete aflate pe orbita acestora.

Sursa: Descopera.ro / Agerpres

Mistere la granitelele cunoasterii: Chemtrails


"Daca ne vom uita astazi pe orice strada importanta a unui oras vom constata ca Farmaciile au rasarit la aproape fiecare suta de metri. Acesta lucru arata ca populatia este bolnava, ca aproape fiecare om merge cu regularitate la farmacie ca sa incerce sa isi trateze o problema de sanatate. Ceea ce va reusi, in cele mai multe cazuri, va fi sa gestioneze un simptom, fara a ajunge la adevarata cauza si, cu fiecare an, va lua tot mai multe medicamente,intr-un cerc vicios care se va termine la cimitir, cu multi ani mai repede decat ar fi trebuit.

Lumea in care traim astazi este una in care profitul marilor companii primeaza in fata intereselor celor multi, in care nevoia de a reduce populatia Terrei, trambitata de multi apologeti ai Noii Ordini Mondiale, da liber intoxicarii populatiei pe toate fronturile – mancare, apa, poluare electromegnetica, chemtrails...

O populatie bolnava nu poate fi creativa si este dependenta de sistemul care ii controleaza resursele de hrana si apa, de sistemul care o obliga sa faca toate tranzactiile prin banci, pentru a-i controla banii.

In toata aceasta schema, un rol important in otravirea si controlul populatiei pare sa il joace celebrele CHEMTRAILS, substanțele aruncate în atmosferă prin intermediul avionelor.

Chiar dacă agenții sistemului vor pretinde că aceste “chemtrails” sunt rodul paranoiei adepților teoriei conspirației, dovezile sunt clare si arata la ce nivel se incearca controlul populatiei.

In emisiunea de mai jos veti afla lucruri foarte importante despre CONTROLUL POPULATIEI PRIN OTRAVIRE, lucruri care ne privesc pe toti!"

Daniel Roxin



Piramida de la Pitesti si experimentele oamenilor de stiinta (emis)



"Cu totii am fost fascinati de piramidele egiptene si, mai ales, de Piramida lui Keops. O operă impresionantă, greu de realizat si astăzi si despre care profesorii de la Facultatile de arhitectura evita sa discute tocmai pentru ca varianta oficiala, care le da construite cu unelte din bronz si cu tehnologia rudimentara a Egiptului de acum 4-5.000 de ani, nu prea sta in picioare si ar devein ridicoli in fata propriilor studenti.

Dincolo de dificultatile contruirii ei, proprietatile pe care le are, fenomenele energetice care se declanseaza in interiorul si in exteriorul ei au uimit lumea stiintifica de multi ani.

Chiar si la noi, pe vremea comunistilor, s-a construit la Pitesti o piramida similara ca proportii cu cea a lui Keops, dar la o scara de 1 la 10. Aici s-au facut cercetari multi ani, iar rezultatele au fost remarcabile.

Astazi, il avem studio pe unul dintre cercetatorii care a facut parte din echipa de la Pitesti, alaturi de doamna Marioara Godeanu. Este vorba de dl. Prof. univ. dr. ing. Florin Munteanu, membru al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania, cercetator in cadrul Academiei Romane, presedinte al Centrului pentru Studii Complexe.

Alaturi de domnia sa, vom vorbi despre experimentele facute in Piramida de la Pitesti si despre alte tehnologii neconventionale."

Daniel Roxin - granitele-cunoasterii.ro

Sonda "New Horizons" a ajuns la Pluto


Sonda spatiala americana New Horizons a transmis primele date pe Terra dupa ce a supravietuit "întâlnirii" cu planeta pitica Pluto, cel mai îndepartat corp ceresc de acest tip explorat vreodata de oameni, de care s-a apropiat la o distanta minima, marti, informeaza Reuters.
Sonda americana New Horizons a ajuns, marti, la ora 11.49 GMT (14.49, ora României), la cea mai mica distanta de planeta pitica Pluto, 12.500 de kilometri, "întâlnirea" fiind considerata de specialisti principalul eveniment spatial al anului 2015, potrivit site-ului NASA.
Sonda New Horizons, lansata de NASA în 2006 si care a calatorit 5,3 miliarde de kilometri prin spatiu, este destinata cercetarii planetei pitice Pluto, dar si corpurilor spatiale din Centura Kuiper, într-o misiune fara precedent.
"Pluto a avut primul ei vizitator", a anuntat pe Twitter presedintele american Barack Obama. "Multumim, NASA. Aceasta este o zi mare pentru descoperirile stiintifice si pentru suprematia americana", a adaugat acesta.
Dupa un zbor de 13 ore la mica distanta de Pluto, sonda New Horizons a transmis primele date catre Terra, confirmând astfel faptul ca a supravietuit acelei "întâlniri" spatiale, pe durata careia a navigat cu o viteza de 49.000 de kilometri pe ora în interiorul sistemului de corpuri ceresti alcatuit din Pluto si satelitii sai.
Directorii misiunii estimau ca riscul de coliziune a sondei New Horizons cu un corp spatial din acel sistem era de 1 la 10.000. Sonda americana a plutit la doar 12.472 kilometri deasupra lui Pluto - o distanta echivalenta cu aceea dintre New York si Mumbai.
La ora programata, New Horizons a stabilit contactul radio cu cercetatorii de la Laboratorul de fizica aplicata din cadrul Universitatii John Hopkins din Baltimore.
Întrucât 99% din totalul datelor colectate de New Horizons în timpul survolarii lui Pluto, supravietuirea sondei pe durata acelei apropieri de planeta pitica a reprezentat un element-cheie pentru succesul misiunii.


Pluto are un diametru de 18,5% din cel al Pamântului

Pâna de curând, cele mai bune imagini cu Pluto au fost cele realizate de telescopul spatial Hubble. Însa acestea reprezentau o simpla succesiune de puncte, difuze, din care specialistii reuseau cu greu sa extraga date stiintifice valoroase.

Începând din luna mai, acest lucru s-a schimbat, deoarece New Horizons s-a apropiat tot mai mult de Pluto si a început sa trimita spre Terra o serie de fotografii care au rezolutii considerabil mai bune decât cele ale imaginilor transmise de Hubble.

Imaginile trasmise în ultimele zile de sonda arata ca Pluto are o culoare naturala brun-rosiatica, generata de molecule de hidrocarburi care se formeaza în urma interactiunii metanului cu razele cosmice si cu particulele solare din atmosfera, dupa cum au explicat specialistii.

De asemenea, recentele date obtinute de specialisti indica faptul ca Pluto are un diametru de 2.370 de kilometri, reprezentând 18,5% din cel al Pamântului, iar satelitul sau Charon are un diametru de 1.208 kilometri, 9,5% din cel al Terrei.



Pluto se afla în Centura Kuiper, o regiune de mini-planete si alte corpuri înghetate care orbiteaza Soarele dincolo de Neptun si despre care se crede ca sunt ramasite ale procesului de formare a Sistemului Solar, în urma cu 4,6 miliarde de ani. Este ultima dintre regiunile neexplorate ale Sistemului Solar.

De la descoperirea ei, în 1930, de astronomul american Clyde William Tombaugh, Pluto a ramas un mister pentru savanti, care se chinuie sa explice de ce o planeta cu o raza de doar 1.190 de kilometri ar putea exista dincolo de lumile uriase ale planetelor Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun.

În 1992, astronomii au descoperit ca Pluto, situata la o distanta de Soare de 40 de ori mai mare decât cea dintre Terra si astru, nu era singura în departarile Sistemului Solar, iar din acest motiv Uniunea Astronomica Internationala (International Astronomical Union) a decis sa reevalueze definitia unei "planete".

În 2006, cu New Horizons deja lansata, Pluto si-a pierdut titlul de a noua planeta a Sistemului Solar, fiind clasata în categoria "planetelor pitice", deoarece nu a "curatat" spatiul cosmic din vecinatatea orbitei sale. De atunci, peste 1.000 de planete pitice au fost descoperite în Centura Kuiper.

Centura Kuiper este o regiune a Sistemului Solar similara centurii de asteroizi, dar mult mai mare ca aceasta si cuprinzând mult mai multe corpuri spatiale, formate din diferite tipuri de gheata. Centura Kuiper a fost denumita dupa Gerard Peter Kuiper (1905 - 1973), un astronom olandezo-american care a prezis si demonstrat existenta acestei centuri de materie a Sistemului Solar.

În afara de New Horizons, astronomii conteaza în anii viitori si pe sistemul de imagistica în infrarosu de la bordul succesorului lui Hubble, telescopul spatial James Webb - deocamdata programat pentru lansare în 2018, potrivit site-ului NASA -, pentru a realiza o serie de cercetari si mai detaliate, precum compozitia chimica de la suprafata lui Pluto si a satelitilor sai, dar si de la suprafata numerosilor asteroizi care se afla în Centura Kuiper.

Sursa: www.descopera.ro